Câtă realitate științifică are vorba: “m-a tras curentul”?

Cunoscut de români ca un pericol prezent peste tot, „curentul” este o adevărată obsesie națională la noi. Oamenii se feresc de el ca de un dușman teribil al sănătății, gata să-i doboare la pat pentru câteva zile bune. În realitate însă, medicina moderna nu consideră că acest „curent” ar fi sursa vreunei îmbolnăviri. Așadar, nu cauzează dureri de cap, de spate, de masele, infecții respiratorii sau otite. Cel mult, acesta poate exacerba o afecțiune deja existentă, care s-ar fi manifestat oricum la un moment dat. Deci este responsabil în mod indirect de anumite neplăceri.

Pentru a înțelege mai bine aceste lucruri, sunt utile câteva lucruri de bază legate de funcționarea corpului uman, cum ar fi autoreglarea temperaturii corporale. Temperatura normală a corpului este de 36.5°-37.2°C, iar frigul poate diminua răspunsul imun al organismului. Mai exact, răspunsul imun este scăzut prin scăderea temperaturii. Astfel, activitatea anumitor mediatori implicați în inițierea și susținerea apărării organismului poate fi îngreunată prin scăderea temperaturii corpului cu doar 1.5°C. Înmulțirea virusurilor, de exemplu, este favorizată de o temperatura de 33°C. Deci scăderea temperaturii corporale, prin “trasul curentului” ar putea favoriza o infecție virală.

Mai mult, studiile au dovedit o legătură între expunerea la frig și creșterea incidenței infecțiilor respiratorii cu rinovirus (virusul cel mai mult implicat în infecțiile tractului respirator superior). De aceea, trebuie făcută diferențierea între „curent” sș „frig”. Toate aceste modificări pot avea loc din cauza unei temperaturi scăzute și nu a unui „curent”.

Pe lângă rolul nefast al aerului rece, multe probleme pot să apară și din cauza vântului. Mai exact, agenții patogeni (bacterii, virusuri) pot fi transportați pe anumite distanțe prin intermediul vântului sau a altor curenți de aer (de ex., aerul condiționat). Asocierea dintre vreme sau climat rece și îmbolnăviri apare din cauza că transmiterea bacteriilor/virusurilor este mult mai frecventă când e vreme rece. Astfel, nu curenții de aer în sine sunt cauza răcelilor sau gripelor, ci aceștia pot doar să favorizeze înmulțirea unor bacterii/virusuri deja contactate. Mai mult, ei pot declanșa, de exemplu, o infecție respiratorie, fie ea faringită, amigdalită, rinosinuzită sau pneumonie. În acest fel putem înțelege și de ce iarna răcim mai des. Deoarece petrecem mai mult timp în spații închise, aglomerate, aerisim mai puțin încăperile decât atunci când e vreme caldă.