Cum ar putea fi tratate bolile alergice cu probiotice și prebiotice

Tractul gastrointestinal al omului conține, în mod natural, trilioane de bacterii. Ele au multe roluri în organism, iar echilibrul corect de bacterii “bune” este esențial în a ne menține sănătoși.

Probioticele sunt bacterii “bune” ce se găsesc în anumite alimente și suplimente, care pot avea efecte benefice asupra sănătății noastre. Probioticele îmbunătățesc echilibrul bacteriilor din tractul gastrointestinal, împiedicând bacteriile dăunătoare să se stabilească aici. În unele cazuri, acestea pot stimula sistemul imun, contribuind la lupta împotriva infecțiilor.

Nu este clar încă modul exact în care aceste bacterii prietenoase au efecte benefice, dar studii recente arată că acestea joacă un rol important în îmbunătățirea digestiei și sănătății intestinale. Mai mult, contribuie la reglarea și stimularea sistemului imunitar.

Cele mai cunoscute specii sunt Lactobacillus și Bifidobacteria.

Prebioticele sunt fibre alimentare non-digerabile care ajută la creșterea și activitatea micro-florei gastrointestinale benefice, îmbunătățind astfel sănătatea noastră. În timp ce corpul uman nu poate digera prebioticele, acestea servesc ca hrană “bună” pentru probiotice (sunt fermentate de probiotice). 

Cele mai cunoscute sunt inulina, fructo-oligozaharide și galacto-oligozaharide.

Este important ca dieta zilnică să conțină pro- și prebiotice, deoarece ambele joacă un rol esențial în menținerea unui sistem digestiv sănătos. Astfel, au aparut preparate care conțin pro- și prebiotice, acestea numindu-se sinbiotice.

Probiotice: iaurt, kefir, lapte bătut, băuturi fermentate din lapte, brânzeturi moi fermentate, legume (ex, fasole, linte, mazăre), castraveți murați (nu în oțet), aluatul de paine.

Prebiotice: ceapă, usturoi crud, praz, asparagus (sparanghel), anghinare, cartofi, banană, grâu integral, ovăz, orz.

• calmează diareea asociată cu administrarea de antibiotice, infecția cu rotavirus, chimioterapia și chiar diareea călătorului

• constipație, balonare, gaze

• reducerea infecției cu Helicobacter pylori

• reducerea simptomelor alergice (în mod special în dermatita atopică)

• eliberarea simptomelor din sindromul colonului iritabil

• îmbunătățirea capacității de a lupta împotriva răcelilor

• menținerea unui tract urinar sănătos

• îmbunătățirea digestiei lactozei

• scăderea componentelor toxice din colon

• îmbunătățirea absorbției mineralelor și a metabolismului

Mai mult de 20% din populația lumii suferă de alergii. Având în vedere că până la 80% din sistemul imunitar constă în tractul gastrointestinal, nu este de mirare că dezvoltarea afecțiunilor alergice este legată de un dezechilibru al microbiotei intestinale. Acesta este caracterizat prin niveluri scăzute de Bifidobacteria și număr crescut de agenți patogeni.

Studii recente au constatat că probioticele pot trata în mod eficient dermatita atopică la copii. Pe de altă parte, prebioticele ajută la reducerea simptomelor de dermatită atopică și de urticarie, în rândul copiilor.

Un alt studiu arată că, probioticele administrate la femeile însărcinate și mame care alăptează, oferă protecție pe termen lung împotriva eczemelor (dermatita atopică).

Probioticele nu s-au dovedit a avea o eficiență deosebită în astmul bronșic, dar încă se efectuează studii în această privință.

Laptele matern conține oligozaharide și bacterii lactice care pot fi potențiale probiotice. Bacteriile din laptele matern pot coloniza intestinul unui copil alăptat la sân. Mai mult, unele studii au sugerat că oligozaharidele din laptele matern pot influența prezența microbiotei la copiii alăptați la sân. Astfel, există diferențe notabile între microbiota unui copil alăptat la sân și a unui copil alimentat cu formulă de lapte.

Totodată, studiile sugerează că laptele matern poate fi considerat hrană simbiotică.